Despre bruxism ai tot auzit însă nu credeai că ai putea suferi și tu de el!

Uite cum treci de la „nu mi se poate întâmpla mie” la „uite ce am de făcut”:

Cine nu a scrâșnit vreodată din dinți, poate din cauza stresului? Acest comportament, dacă este făcut pentru o perioadă scurtă de timp, nu are consecințe, însă dacă tendința devine persistentă poate provoca diverse probleme. Scrâșnirea dinților poartă denumirea de bruxism și are drept consecință deteriorarea progresivă a dinților.

În acest articol aprofundăm subiectul explicând ce este bruxismul, care sunt cauzele apariției sale, cum se manifestă această afecțiune, ce daune provoacă, care sunt consecințele, cum poate fi prevenit și cum se tratează.

Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor, care provoacă uzura acestora. Poate apărea atât ziua, cât și noaptea, deci există, așadar, două tipuri de bruxism: diurn și nocturn. De cele mai multe ori, persoana afectată nu este conștientă că suferă de bruxism și află abia atunci când merge la medicul stomatolog.

Cauzele bruxismului nu sunt întotdeauna cunoscute, mai ales pentru că de cele mai multe ori nu există o singură cauză declanșătoare, dar această afecțiune este adesea favorizată de combinarea mai multor factori: stresul, nervozitatea și anxietatea joacă un rol predominant, atât în ​​ceea ce privește bruxismul diurn, cât și cel nocturn. Componenta psihologică poate fi considerată fundamentală și în debutul patologiei: unele tulburări emoționale provoacă anxietate și, prin urmare, favorizează scrâșnirea dinților.

Mai mult, unii cercetători au descoperit și o componentă genetică în debutul bruxismului: aproximativ jumătate dintre persoanele afectate, de fapt, au pe cineva în familie care suferă de aceasta.

După cum am menționat, bruxismul se caracterizează prin scrâșnirea dinților, dar aceasta nu este singura sa manifestare. De fapt, bruxismul se poate manifesta și sub formă de încleștare a dinților.

• Dinții suferă o uzură progresivă, care se manifestă astfel:
• Smalțul dentar este deteriorat;
• Dinții sunt slăbiți și chiar ciobiți;
• Apare sensibiitatea dentară;
• Pacientul are dureri puternice ale dinților și chiar dureri faciale, ale gâtului sau ale mandibulei;
• De asemenea, apar dureri de cap;
• Bruxismul facilitează apariția cariilor din cauza faptului că smalțul dentar este supus continuu la uzură;
• Pacientul poate suferi chiar leziuni ale osului alveolar.

Se crede în mod obișnuit că bruxismul apare doar în timpul somnului, dar acest lucru nu este în întregime adevărat. De fapt, bruxismul poate apărea și în timpul zilei și, deși individul este perfect treaz, de multe ori nu își dă seama că face acest lucru. Cauza bruxismului în timpul zilei este frecvent (dar nu exclusiv) atribuită stărilor de nervozitate și stres.

Pe lângă hipersensibilitatea dentară și durerea constantă a mușchilor faciali și a dinților, bruxismul poate provoca și alte probleme, cum ar fi:

• Hipersensibilitate acută. În timpul scrâșnirii, dinții se uzează, se distrug și astfel apar dureri în zona maxilarului.
• Sensibilitate dentară. În special la rece, cald și alimente dulci.
• Durere intensă. Disconfortul se poate răspândi la alte organe provocând dureri la nivelul gâtului, urechii sau capului.
• Insomnie. Disconfortul cauzat de durere poate duce la dificultăți și probleme cu somnul.
• Atunci când problema bruxismului nu este tratată la timp, aceasta duce de obicei la patologii sau modificări articulare și la disjuncție maxilară care poate provoca lockjaw (un simptom care îngreunează sau limitează deschiderea corectă a gurii) și chiar generează contractura musculară.

De obicei, prima intervenție care se face servește în principal la protejarea sănătății dinților și a sistemului masticator. Pentru a face acest lucru, medicul stomatolog poate sugera purtarea gutierelor dentare, un dispozitiv transparent din plastic care, purtat în timpul somnului, împiedică contactul dintre cele două arcade dentare atunci când scrâșnești dinții.

Deoarece bruxismul este, de asemenea, strâns legat de anxietate și stres, poate fi util să se recurgă la practici precum meditația, yoga, masajul sau exercițiile de respirație pentru a încerca să rezolve problema. În cazurile în care este implicată și sfera emoțională a pacientului, atunci devine necesară consultarea unui specialist, cum ar fi un psiholog sau un psihoterapeut.

Deși bruxismul apare uneori la o vârstă fragedă, este posibil să se adopte unele măsuri de precauție pentru a preveni apariția acestei afecțiuni sau, în orice caz, pentru a atenua simptomele acesteia. Printre acestea, principalele sunt:

• Managementul anxietății
• Activitate fizică
• Reducerea consumului de alcool
• Controale periodice la medicul stomatolog.

Stresul este printre primii factori declanșatori, așa că poate fi esențial să reduci nivelul de anxietate și să înveți să-l gestionezi prin tehnici de relaxare. Chiar și activitatea fizică ajută la eliminarea stresului și la eliberarea tuturor tensiunilor acumulate în timpul zilei. Reducerea consumului de alcool mai ales în timpul serii poate promova un somn mai odihnitor.

Este de asemenea util să se efectueze controale regulate la medicul stomatolog atât pentru identificarea tulburării, cât și pentru orice probleme legate de malocluzia dinților. Cu cât afli mai devreme că suferi de bruxism, cu atât poți preveni uzura dinților.