Ai parodontoză? Ai să-ți pierzi dinții!

Chiar așa să fie? Cum și de ce ai ajuns în această situație. Și ce este de făcut mai departe?!

Parodontita, sau boala parodontală, este o infecție bacteriană care afectează parodonțiul - țesutul de susținere al dinților. Procesul inflamator rezultat în urma agresiunii bacteriene determină resorbția osului care susține dintele în interiorul oaselor maxilare. Progresia bolii este de obicei lentă, dar dacă este lăsată netratată, duce la pierderea dinților, căci aceștia nu mai au suport osos adecvat.

Crezi sau nu, această afecțiune este foarte comună în România și în lume, fiind responsabilă pentru 40% din dinții pierduți ai unui adult. Potrivit unui studiu recent din anul 2018 de către Societatea Română de Parodontologie și Implantologie, boala afectează aproximativ 80% din populația României, în forme severe în 30-34% din cazuri. Iar persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani au șanse mai mari să o obțină.

Pe scurt, afectează 1 din 2 români peste 40 de ani.

• Gingii umflate.
• Gingii foarte roșii.
• Retracție gingivală. Gingiile se retrag, provocând efectul de dinți alungiți, adesea cu rădăcina expusă.
• Respirație urât mirositoare și/sau gust neplăcut constant în gură.
• Durere în timpul mestecatului.
• Mobilitatea dinților.
• Apariția pungilor parodontale.
• Sângerări în timpul mestecării alimentelor sau periajului dentar
• În unele cazuri, infecția foarte avansată poate duce la formarea de abcese gingivale localizate care pot fi foarte dureroase.

Dacă observi oricare dintre aceste simptome, fă o programare la medicul dentist cât mai curând posibil. Profilaxia specializată trebuie efectuată periodic, pentru a îndepărta placa bacteriană și pentru a preveni evoluția parodontozei. Îngrijirea zilnică a sănătății bucale, care constă în periajul adecvat și folosirea aței dentare, a dușului bucal și a apei de gură este, de asemenea, indispensabilă!

Există anumiți factori care contribuie la un risc crescut de apariție a bolii parodontale, cum ar fi stresul, genetica și vârsta. Fumatul, obiceiurile proaste de igienă orală, alimentația inadecvată și obezitatea pot afecta, de asemenea, gingiile.

În plus, adolescenții, femeile care iau contraceptive orale și femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala parodontală din cauza modificărilor nivelului hormonal din organism.

Tratamentul parodontozei este deosebit de complex și urmărește în mod principal încetinirea sau stoparea evoluției bolii. În cele din urmă, recomandarea medicilor stomatologi este ca pacienții să coopereze și să se prezinte în cabinetele stomatologice în mod periodic pentru a preveni ultima fază a bolii care va duce la pierderea dinților.

Un medic stomatolog poate recomanda anumite proceduri după diagnosticarea parodontozei, întocmind un plan de tratament. Primul pas în tratarea bolii parodontale este detartrajul (igienizarea profesională), care îndepărtează placa bacteriană și tartrul dentar de pe suprafețele radiculare. După detartraj, se începe de obicei terapia adjuvantă, cum ar fi medicamentele antimicrobiene.

Tratamentul propriu-zis depinde în mare măsură de stadiul parodontozei, însă el vizează  prevenirea distrugerii țesuturilor de susținere și controlul infecției și prevenirea mobilizării dinților.

Așadar, ca și în cazul altor afecțiuni dentare, prevenția este decisivă în ceea ce privește boala parodontală. Nu este mai bine să previi decât să tratezi?